Interviu Andra Chapuis

16 sept., 2026 | Interviuri

Andra Chapuis

Continuăm seria interviurilor cu români faini din Lyon și împrejurimi. Astăzi o avem invitată pe Andra Chapuis, antreprenor în domeniul Inteligenței Artificiale și consilier local în localitatea Trévignin (73).

1. Bună ziua, Andra! În primul rând, îți mulțumim pentru acest interviu. De unde ești originară exact și când ai ajuns în Franța?
Sunt din Brașov și am venit în Franța în 2012, pentru studii. Am fost admisă la ISAE-SUPAERO, în Toulouse, pentru un master în sisteme aeronautice și spațiale.

2. Care a fost traseul tău înainte de a ajunge în Franța?
Am studiat Inginerie Electrică și Calculatoare la Brașov. Au fost patru ani foarte intenși, pentru că, în paralel cu facultatea, am lucrat pentru o companie americano-neerlandeză.
În timpul anului universitar lucram de acasă, iar în vacanțe mergeam la Amsterdam.
În 2012 am venit în Franța, la Toulouse, pentru masterul de la ISAE-SUPAERO. Acest master mi-a deschis foarte multe uși în industria aeronautică și aerospațială și am avut șansa să obțin un post foarte interesant la Air France.

3. Cu ce te ocupi acum?
În general, îmi place să mă implic în mai multe activități. Astăzi sunt antreprenoare și am creat propria mea companie de consultanță, LeStratLab.
Lucrez cu companii și echipe de management pe subiecte de strategie, transformare, performanță și adopția inteligenței artificiale. Îmi place foarte mult să pornesc de la o problemă uneori complexă sau de la o ambiție strategică și să o transform într-un plan concret: ce vrem să schimbăm, de ce, cum facem, cu cine și cum ne asigurăm că transformarea chiar se întâmplă. De asemenea, de la alegerile din luna martie a acestui an, sunt consilier municipal în comuna în care trăiesc.

 

4. Cum ai devenit antreprenoare în Franța?
Am pornit din inginerie și aeronautică, însă managementul, strategia și, mai ales, transformarea organizațiilor m-au pasionat dintotdeauna. Am lucrat mai întâi într-o companie foarte mare, Air France, apoi în companii internaționale de dimensiune intermediară, cu aproximativ 2.000 de angajați.
În 2020 m-am mutat în Savoie… și nu am mai plecat! M-am îndrăgostit de această regiune și de calitatea vieții de aici.
După mai mult de zece ani de experiență profesională, în 2022, am decis să mă întorc la studii și am urmat un Executive MBA la emlyon business school. Este un program de formare de foarte bună calitate pentru liderii de companii, iar eu visam deja ca, într-o zi, să îmi conduc propria companie.
După MBA, am lucrat cu comitetul de conducere al unei companii internaționale cu sediul la Grenoble, unde am contribuit la proiecte strategice și de transformare. Anul acesta am simțit că a venit momentul potrivit să fac pasul și să îmi înființez propria companie.
Îmi place foarte mult ideea lui Steve Jobs despre „connecting the dots backwards”: nu poți conecta punctele privind înainte; le poți conecta doar retrospectiv. Când mă uit acum în urmă, ingineria, mediul internațional, aviația, strategia, transformarea, MBA-ul și inteligența artificială – toate aceste experiențe, care puteau părea independente unele de altele, au devenit piesele aceluiași puzzle. Pentru mine, punctele s-au conectat cu adevărat în momentul în care mi-am creat compania.

5. Ce tipuri de servicii oferă compania ta?
Lucrez în principal pe strategie, transformare și inteligență artificială, cu o abordare foarte pragmatică.
Pot interveni în definirea și implementarea unei strategii, transformarea unui model de funcționare, dezvoltarea internațională, integrarea unei achiziții, organizarea funcțiilor suport sau sprijinirea unor proiecte complexe de transformare.
Pe partea de IA, mă interesează mai ales adopția reală în organizații. Nu doar să vorbim despre inteligență artificială sau să instalăm niște instrumente, ci să identificăm cazurile de utilizare care creează cu adevărat valoare și să îi ajutăm pe oameni să le adopte.

6. Ai avut până acum proiecte legate de IA?
Da, și este unul dintre subiectele pe care vreau să continui să le dezvolt.
Am lucrat la adopția inteligenței artificiale pentru peste 120 de colaboratori, în principal din funcții suport, management și direcție de proiect.
Am lucrat atât pe sensibilizare și formare, cât și pe identificarea cazurilor concrete de utilizare și pe modul în care IA poate fi integrată efectiv în munca de zi cu zi.
I-am format și pe colegii mei din Consiliul Municipal. Această inițiativă a venit destul de natural: dacă am aceste competențe și ele pot fi utile comunei, mi se pare firesc să le pun la dispoziție.
Continuăm să explorăm moduri foarte concrete în care IA ne poate ajuta în activitatea municipală.

7. Dacă ar fi să oferi un singur sfat românilor care vor să deschidă o afacere aici, care ar fi acela?
Să se pregătească bine și să ceară sfaturi de la oameni care au deja experiențe reușite în domeniul respectiv.
Nu este întotdeauna ușor să te arunci în apă, mai ales într-o altă țară. De aceea, cred că este foarte important atât sprijinul profesional – rețeaua, mentorii, oamenii care au trecut deja prin această experiență –, cât și sprijinul celor apropiați.
În același timp, cred enorm în capacitatea românilor de a reuși. Avem o putere de muncă incredibilă și o capacitate extraordinară de adaptare.
Așa că sfatul meu ar fi: pregătiți-vă bine, înconjurați-vă de oamenii potriviți și apoi… mergeți înainte cu multă perseverență.

8. Cum ai ajuns să te implici în politica franceză, în calitate de consilier municipal?
Pentru mine, nu a fost o intrare în politică în sensul clasic al cuvântului. A fost mai degrabă dorința de a contribui la viața locului în care trăiesc.
Locuiesc într-un sat mic din Savoie, lângă Aix-les-Bains, între lacul Bourget și munți. Este un loc de care m-am atașat foarte mult.
La nivel municipal, politica devine foarte concretă: vorbim despre școală, drumuri, comunicare, evenimente, servicii pentru locuitori și dezvoltarea comunei. Vezi direct efectele deciziilor.
Așa că, la un moment dat, mi s-a părut firesc să nu fiu doar un locuitor al comunei, ci să încerc să contribui și eu. Am candidat la alegerile municipale din 2026 și am fost aleasă în Consiliul Municipal.

9. Care sunt principalele tale atribuții în Consiliul Municipal al comunei Trévignin?
Sunt implicată în principal în comunicarea comunei și în proiectele legate de viața locală.
În momentul de față lucrez, de exemplu, la refacerea buletinului municipal și a identității vizuale a comunei. Contribui și la realizarea diferitelor materiale de comunicare – afișe, pliante și, în general, tot ceea ce îi poate fi util primăriei în acest domeniu.
Dincolo de atribuțiile mele oficiale, încerc să ajut acolo unde competențele mele profesionale pot fi utile, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale.
Avem și alte proiecte foarte concrete. De exemplu, în prezent căutăm medici pentru teritoriul nostru, inclusiv în România. Medicii români au o reputație foarte bună în Franța și cred că putem crea astfel niște punți interesante între cele două țări.

10. Ce ar trebui să știe un român care ar vrea să se implice în viața politică și/sau administrativă a unui oraș francez?
În primul rând, să înceapă prin a se implica la nivel local, fără să se gândească neapărat imediat la „politică”.
Să participe la viața comunei, la asociații și la evenimente, să cunoască oamenii și să înțeleagă problemele concrete ale localității.
Într-un sat, oamenii nu așteaptă mari discursuri politice. Așteaptă oameni serioși, disponibili, care ascultă și care sunt gata să muncească pentru proiecte concrete.
Este nevoie și de puțină răbdare. Administrația franceză are regulile, procesele și ritmul ei. Când vii din mediul privat și ești foarte orientat spre acțiune, uneori ai vrea ca lucrurile să meargă puțin mai repede! (râde)

11. Poate un consilier municipal să schimbe ceva în localitate?
Da, bineînțeles. Dar nu singur și nu peste noapte.
Poți veni cu idei, poți iniția proiecte, poți pune întrebări, poți propune alte moduri de a face lucrurile și, mai ales, poți contribui cu propriile tale competențe.
Cred foarte mult în această idee: fiecare vine cu experiența lui și încearcă să o pună în serviciul colectivității.
Într-o comună mică, chiar și proiectele care par mici pot avea un impact foarte vizibil asupra vieții de zi cu zi. Iar acest lucru este foarte satisfăcător.

12. De ce ai ales Franța?
Inițial, am ales Franța pentru studii și pentru oportunitatea extraordinară de a urma acel master la ISAE-SUPAERO.
Toulouse este unul dintre marile centre europene ale industriei aeronautice și aerospațiale, așa că, pentru mine, alegerea avea foarte mult sens.
Apoi au venit oportunitățile profesionale, Air France, alte experiențe, viața personală… și, treptat, Franța a devenit acasă.
În 2020 am ajuns în Savoie și acolo am simțit că am găsit un cadru de viață care mi se potrivește foarte bine. Avem munții, lacul și natura, dar, în același timp, suntem aproape de orașe foarte dinamice.
Astăzi, familia mea, casa mea, proiectele mele profesionale și implicarea mea locală sunt aici.

13. Consideri că te-ai integrat în Franța? Dacă da, când ai știut?
Da, cu siguranță mă consider integrată în Franța.
Interesant este că am început să îmi pun destul de devreme această întrebare legată de identitate, încă din 2017: cine sunt eu, de fapt, după atâția ani aici?
Sunt româncă, bineînțeles, dar sunt și foarte mult formată de Franța. O mare parte din viața mea de adult, din cariera mea și din modul meu de a gândi s-au construit aici.
Așa că, astăzi, mă simt undeva între cele două culturi. Sunt foarte „franțuzoaică” în anumite privințe și foarte româncă în altele.
Iar una dintre trăsăturile pe care le consider foarte românești la mine este această latură de « luptătoare »: când îmi fixez un obiectiv, am tendința să muncesc enorm și să nu renunț ușor până nu ajung acolo.
Nu simt nevoia să aleg între cele două identități. Dimpotrivă, cred că este o șansă să le am pe amândouă.

14. Care sunt diferențele culturale dintre români și francezi care te-au frapat cel mai mult?
Cred că românii au o capacitate extraordinară de adaptare. Suntem foarte orientați spre găsirea unei soluții, chiar și atunci când contextul nu este perfect.
Francezii au o cultură mai puternică a structurii, a cadrului, a procesului și, bineînțeles… a dezbaterii!
În Franța se discută și se argumentează mult înainte de a decide. La început, poate fi surprinzător pentru cineva care are reflexul „hai să facem și să ajustăm după”.
Dar, după atâția ani aici, am preluat și eu o parte din această cultură.
De fapt, cred că, din punct de vedere profesional, combinația dintre agilitatea și capacitatea de adaptare românească și rigoarea franceză este foarte interesantă.

15. Ce apreciezi cel mai mult, din punct de vedere profesional, la francezi?
Apreciez capacitatea de a structura, de a analiza și de a argumenta.
Există o cultură destul de puternică a reflecției și a dezbaterii: să înțelegi problema înainte să sari direct la soluție, să confrunți punctele de vedere și să construiești un raționament.
Apreciez și atenția acordată echilibrului dintre viața profesională și cea personală. Evident, nu este perfect peste tot, dar există o conștientizare reală a importanței acestui echilibru.

16. Și ce apreciezi cel mai puțin?
Uneori, reversul medaliei este că această nevoie de analiză, de proces și de consens poate încetini lucrurile.
Îmi place să analizăm, bineînțeles, dar, la un moment dat, trebuie să decidem, să testăm și să avansăm.
Așa că, uneori, partea mea românească de „hai să facem!” se confruntă puțin cu partea franceză de „hai să mai analizăm”!
Dar probabil că, după atâția ani, am ajuns să găsesc un echilibru destul de bun între cele două.

17. Ce le recomanzi românilor pentru a se integra mai ușor și mai rapid în Franța?
În primul rând, limba. Cred că este esențială pentru a înțelege cu adevărat societatea, oamenii, umorul și toate micile coduri culturale.
Românii au, de altfel, un avantaj important: mulți vorbesc foarte bine franceza și, în general, avem o deschidere destul de mare către limbile străine. Într-un mediu profesional din ce în ce mai internațional, acest lucru este foarte apreciat.
Apoi, le recomand să nu rămână doar în comunitatea românească sau într-o bulă de expați. Să se implice în asociații, cluburi și rețele profesionale, să participe la viața locală și, pur și simplu, să întâlnească oameni.
Integrarea vine și din toate aceste mici interacțiuni de zi cu zi.

18. Care crezi că sunt principalele atuuri ale românilor în Franța, din punct de vedere profesional?
În primul rând, puterea de muncă și capacitatea de adaptare.
Cred că avem această mentalitate de „ne descurcăm”. Când apare o problemă, căutăm destul de repede o soluție.
Suntem perseverenți și avem adesea o anumită combativitate profesională. Când ne fixăm un obiectiv, putem munci foarte mult pentru a-l atinge.
Aș adăuga și cunoașterea limbilor străine. Mulți români vorbesc franceza, engleza și, uneori, încă una sau două limbi, ceea ce reprezintă un avantaj din ce în ce mai important pentru companiile internaționale.

19. Dar care sunt principalele aspecte care ar putea fi îmbunătățite, tot din punct de vedere profesional?
Cred că putem învăța să ne punem mai bine în valoare și să înțelegem mai repede codurile profesionale ale țării în care lucrăm.
Uneori avem tendința să credem că, dacă muncim mult și facem lucrurile bine, rezultatele vor vorbi automat pentru noi. Dar nu este întotdeauna suficient.
Trebuie să știm și să construim relații, să comunicăm ceea ce facem, să ne exprimăm ideile și să ne facem vizibilă contribuția.
Cred că și networking-ul este foarte important. Nu în sens oportunist, ci ca modalitate de a construi relații profesionale autentice și de lungă durată.

20. Te-ai gândit vreodată să te întorci definitiv în România?
Bineînțeles că România rămâne o parte foarte importantă din mine și din identitatea mea.
Dar, astăzi, viața mea este în Franța. Familia mea, prietenii, proiectele mele profesionale și, acum, chiar implicarea mea în viața comunei sunt aici.
Nu mă văd, în acest moment, întorcându-mă definitiv în România.
În schimb, mi-ar plăcea foarte mult să creez mai multe punți între cele două țări, inclusiv pe plan profesional. Proiectul nostru actual de căutare a unor medici din România pentru teritoriul nostru este un exemplu foarte concret.

21. Care sunt planurile tale de viitor?
Din punct de vedere profesional, vreau să dezvolt LeStratLab și să construiesc o firmă de consultanță cu o identitate foarte clară: independentă, agilă, exigentă și foarte apropiată de realitatea clienților.
Vreau să continui să lucrez în domeniul strategiei și al transformării, iar inteligența artificială va avea cu siguranță un loc important. Cred că suntem abia la începutul transformărilor pe care IA le va produce în companii.
În paralel, vreau să continui să mă implic în Trévignin și să contribui la proiectele comunei prin ceea ce știu eu să fac.
Și vreau să păstrez ceva ce a devenit foarte important pentru mine de când locuiesc în Savoie: echilibrul. Să am proiecte profesionale ambițioase, dar și timp pentru familie, prieteni și viața de aici.
Pentru mine, succesul nu înseamnă doar carieră. Înseamnă să reușesc să construiesc o viață care îmi seamănă.

22. Ce părere ai despre comunitatea românească din Lyon și din împrejurimi?
Cred că este o comunitate foarte diversă, în care găsești oameni cu parcursuri profesionale și personale extraordinare.
Îmi face întotdeauna plăcere să întâlnesc români și cred că avem un potențial foarte mare de a crea mai multe punți între România și Franța – punți profesionale, antreprenoriale, culturale și umane.
Cu cât trec anii, cu atât mi se pare mai interesant să nu văd cele două țări ca pe două lumi între care trebuie să aleg, ci ca pe două lumi pe care le pot conecta.
Poate că, până la urmă, acesta este încă un fel de connecting the dots.

Multumim !