Interviu Denissa NEBOUT

31 oct., 2024 | Interviuri

Denissa Nebout
Continuăm seria interviurilor cu români faini la Lyon și în împrejurimi. Mergem la Chambéry, unde o avem invitată pe Denissa Nebout, arhitectă, antreprenoare, consilieră municipală în Barby, membră a Comisiei de Urbanism în Comunitatea Urbană Grand Chambéry și specialistă în kinesiologie și integrarea reflexelor arhaice.
Bună ziua Denissa, în primul rând mulțumim pentru acest interviu. De unde ești originară și când ai ajuns în Franța ?
• Buna ziua. Eu va multumesc pentru interviu, ma simt onorata.
M-am nascut in Nasaud (Judetul Bistrita-Nasaud) si de la 15 ani am trait in Cluj-Napoca. Am ajuns in Franta in 2004 cu o bursa Erasmus post diploma la Facultatea de Arhitectura Paris Belleville pentru o specializare in reabilitarea cladirilor vechi. 
Cu ce te-ai ocupat în România înainte de a veni în Franța ?
• Am venit in Franta imediat dupa obtinerea diplomei de arhitect urbanist. Inainte de a pleca, am avut sansa sa colaborez la proiectul de renovare a Teatrului National din Cluj-Napoca. 
Care a fost parcursul tău in Franta ?
• Initial, nu prevazusem sa raman in Franta, eram bine implantata la Cluj. Bursa Erasmus era doar pentru 6 luni. Cred ca stim cu totii ca primele luni sunt cele mai crunte deci mi-am zis ca merita sa raman doi ani si sa am diploma specializarii din Paris. Prin aceeasi scoala pariziana, am avut ocazia sa merg in India si sa lucrez cu studenti indieni pentru dosarul de clasare a orasului Benares la Patrimoniul Mondial Unesco. Apoi am lucrat intr-o agentie de architectura din Paris si l-am cunoscut pe sotul meu care e francez deci decizia de a ramane in Franta a fost luata in acel moment. 

 

Mi-am urmat sotul dupa cativa ani langa Beauvais, in Oise, unde am dezvoltat agentia biroului de studii Verdi pe partea de consultanta pentru constructii si renovari de cladiri publice si private. Am participat la multe proiecte interesante din Ile-de-France : scoli, birouri, institutii de sanatate, biblioteca digitala, primarii, sali de spectacole, locuinte. In 2017 mi-am urmat din nou sotul la Chambéry unde am facut management de proiect pentru constructie de locuinte sociale, apoi pentru renovarea statiunilor de schi. 

Cu ce te ocupi acum ?
• In paralel de activitatea legata de consultanta in arhitectura, sunt pasionata de kinesiologie si integrarea reflexelor arhaice.
Reflexele arhaice sunt echipamentul nostru neurologic de bază. Inca de la conceptie, adaptarea la mediu are loc printr-un program innascut de dezvoltare senzorială, emoțională, cognitivă și de motricitate. Dacă reflexele arhaice nu sunt bine integrate, pot cauza diverse probleme de învățare (probleme de concentrare, dis-, memorare, limbaj, citit/scris etc.), probleme structurale (probleme de coordonare, postură, dureri corporale, echilibru, vitalitate …), precum și probleme emoționale (încrederea în sine, hipersensibilitatea, nesiguranța, relațiile sociale complicate etc.).
Putem trăi cu aceste reflexe neintegrate, compensând până când corpul nostru își atinge limitele (de exemplu se poate ajunge la burn-out). Reintegrarea lor poate duce la schimbări semnificative de viață atat pentru copii cat si pentru adulti.
Daca va intereseaza subiectul, ma puteti contacta prin mail la adresa : .

Cum de te-ai implicat în politica franceză ca și consilier municipal?
• Pana sa ajung la Barby, prin meseria mea aveam des ca interlocutori primarii localitatilor unde faceam proiectele publice. La Barby mi s-a propus sa fac parte din consiliul municipal si am acceptat cu placere. E foarte interesant de vazut cum functioneaza o comuna.

Care sunt principalele tale atribuții în Consiliul Municipal al comunei Barby (Aglomeratia Chambéry) ?
• Fac parte din comisia de vizare a proiectelor de constructii si renovari si ma ocup de infratirea Barby – Ilva-Mica (judetul Bistrita Nasaud), infratire pe care am oficializat-o anul trecut dupa reizeci de ani de schimburi intre cele doua comune. Organizam vizitele delegatiilor, schimburi culturale, educative, turistice.

Ce ar trebui sa știe un român care ar vrea să se implice în viața politică a unui oraș francez?
• Mergeti la evenimentele organizate de primarie, cunoasteti cat mai multi interlocutori si aratati motivarea pe care o aveti pentru a participa activ la viata politica a orasului unde sunteti. Poate ca in oarasele mari e diferit, in orasele mici functioneaza.

Poate un consilier municipal sa schimbe ceva în orașul său?
• Da, bineinteles dar trebuie sa se inarmeze insa cu foarte multa rabdare. Procedurile si punerea in miscare a proiectelor publice sunt lungi.

De ce ai ales să emigrezi?
• E mai mult o “decizie” care ni se impune, care urmeaza un curs natural al vietii. Incetul cu incetul, viata mea in Franta a prins radacina datorita oportunitatilor culturale pe care le ofera aceasta tara si anturajului, printre care, intalnirea sotului, a jucat un rol important.

De ce ai ales Franța ?
• Nu am ales, bursa Erasmus post diploma era una singura si era pentru Paris.

Consideri că te-ai integrat în Franța? Dacă da, când ai știut?
• Da, azi cred ca pot sa spun ca m-am integrat, chiar daca mai intalnesc situatii in care vad ca nu am referintele frantuzesti.

Care sunt diferențele culturale dintre români și francezi care te-au frapat cel mai mult?
• Mi se pare ca francezii sunt mai procedurali, mai retinuti, mai diplomati. Altfel, avem multe similitudini.

Ce apreciezi cel mai mult, din punct de vedere profesional, la francezi ?
• In general, fidelitatea clientilor.

Și cel mai puțin?
• Supraspecializarea intr-un anumit domeniu si faptul ca nu ies de pe cararile batatorite.

Ce le recomanzi românilor pentru a se integra mai ușor si mai rapid în Franța?
• Să se adapteze regulilor și sa-si pastreze în același timp spiritul deschis.

Care crezi că sunt principalele atuuri ale românilor în Franța, din punct de vedere profesional?
• Competentele solide, capacitatea de munca, de adaptare, de a nu le fi frica de nimic.

Dar principalele puncte de ameliorare, tot din punct de vedere profesional?
• Romanii trebuie sa isi vada valoarea, sa nu se simta complexati.

Te-ai gândit să te intorci vreodată în România, definitiv?
• Imi lipsesc aici prietenii din copilarie si din studentie. M-am gandit, pentru ca ma simt bine de fiecare data cand ma intorc in Romania dar cred ca, dupa 20 de ani in Franta, ar fi complicat sa ma readaptez.

Care sunt planurile tale de viitor?
• Sa mentin si sa fac sa evolueze armonios relatiile familiale, amicale si profesionale.

Ce părere ai despre comunitatea româneasca din Chambéry și împrejurimi?
• Sunt oameni foarte frumosi si imi face bine cand ne regasim, ma face sa ma simt mai “acasa”. Multumesc pentru tot ce organizati.

Multumim!