Interviu Horațiu Bîrjega

Continuăm seria interviurilor cu români faini la Lyon și în imprejurimi. Astăzi îl avem invitat pe Horatiu Bîrjega, kinetoterapeut la Lyon. Îl veți putea întâlni în persoană la următoarea sedință Oriunde de pe 20 noiembrie. Horațiu a mai susținut o prezentare în 2020, pe un subiect conex, una din cele mai de succes ședințe Oriunde. 

Bună ziua Horațiu, în primul rând mulțumim pentru acest interviu. De unde ești originar exact și când ai ajuns în Franța ?
• Bună ziua, vă mulțumesc pentru invitație.
Originar sunt din Slatina, județul Olt si am ajuns în Franța in toamna anului 2011.

Care a fost traseul tău înainte de a ajunge în Franța ?
• După terminarea liceului din Slatina, am locuit timp de patru ani în Pitești, unde am absolvit Universitatea de Sport, specializarea Kinetoterapie. În anul 2008 m-am mutat la București, unde am lucrat până în 2011 într-o clinică de recuperare medicală din cartierul Militari.

Care a fost parcursul tău in Franța ?
• La sfârșitul anului 2010 m-am hotărât să depun un dosar pentru echivalarea studiilor în Franța. După aproximativ un an, am primit răspuns de la comisia din Strasbourg, care m-a invitat să efectuez un stagiu de echivalare. Am ales Spitalul din Mulhouse, unde am lucrat timp de trei ani. În luna mai 2014 m-am mutat împreună cu soția mea, care este și ea kinetoterapeut, în orașul Lyon.

Cu ce te ocupi acum ?
• Acum sunt kinetoterapeut si co-proprietar al cabinetului de balneo-kinetoterapie din arondismentul 2 in Lyon.

Care sunt principalele probleme de sănătate cu care se confruntă pacienții tăi?

• Suntem un cabinet multidisciplinar și lucrăm cu aproape toate tipurile de patologii. Datorită bazinului cu apă caldă, avem un număr mai mare de pacienți care prezintă afecțiuni osteo-articulare (fracturi, intervenții ligamentare sau tendinoase, probleme posturale, scolioze etc.), afecțiuni reumatismale inflamatorii sau degenerative (artroze, artrite, fibromialgii, dureri vertebrale și articulare), precum și forme ușoare de afecțiuni neurologice (hemi-pareze, sindrom parkinsonian, neuropatii etc.).

De ce ai ales Franța ?
• Franța este cunoscută ca fiind una dintre țările cu un sistem medical de top în Europa. Am avut colegi din facultate care au venit aici înaintea mea, iar datorită rețelelor de socializare am reușit să înțeleg, cel puțin în parte, modul în care funcționează sistemul medical francez. Pentru profesia noastră, Franța rămâne țara cu cele mai multe oportunități de dezvoltare profesională.

Consideri că te-ai integrat în Franța? Dacă da, când ai știut?
• Este greu să îți dai seama exact când te-ai integrat. Sau chiar dacă ești cu adevărat integrat. La început am crezut că m-am integrat atunci când am început să stăpânesc bine limba franceză. Apoi mi-am dat seama că nu înțelegeam foarte bine sistemul din Franța. Era diferit și făceam mereu comparații cu cel din România. După ce am înțeles cum funcționează și am început să îl accept, mi-am spus că este în regulă, că m-am integrat. Totuși, am realizat că nu aveam prieteni francezi. A durat cam doi-trei ani până când am început să am prieteni francezi, nu doar cunoștințe. După aproximativ cinci ani, am încetat să mai fac comparații între România și Franța. Iar după nașterea fiului nostru, în anul 2017, am început să simt că Lyon este „acasă”.
Acum, dându-mi seama că cea mai mare parte a vieții mele de adult am trăit-o în Franța, că mi- am întemeiat familia aici și că pot comunica cu francezii în mod natural, fără să fie nevoie să îmi explice în vreun fel cultura lor, cred că pot spune că m-am integrat. Probabil că un răspuns în acest sens este și faptul că in anul 2023 am obținut cetățenia franceză prin naturalizare.

Care sunt diferențele culturale dintre români și francezi care te-au frapat cel mai mult?
• Diferențele culturale sunt numeroase. Nu avem același bagaj istoric si este normal sa fim atât de diferiți. La început m-a frapat diferența de comunicare : noi suntem mai direcți in a ne exprima ideile iar francezii sunt mult mai formali. La relațiile sociale noi avem tendința de a ne apropia repede de ceilalți , in schimb francezii construiesc relațiile in timp. In viața cotidiana mi-am dat seama ca noi mâncam destul de repede si apoi ne întoarcem la ale noastre. Francezii au un ritual al meselor, chiar si la prânz. Gastronomia, vinul si convivialitatea la masă sunt o formă de cultură. M-a impresionat si faptul ca noi românii avem tendința de a ne adapta repede sistemului in care trăim, chiar dacă nu este mereu în avantajul nostru pe când francezii îl confruntă pentru a-l schimba atunci când își dau seama că anumite legi nu sunt in interesul lor.

Ce apreciezi cel mai mult, din punct de vedere profesional, la francezi ?
• Regulile sunt mai stricte. Bine definite. Programările sunt respectate in general (cu câteva excepții in mediul medical unde exista o lipsa de personal specializat sș există timp de așteptare mai îndelungat). Au o seriozitate administrativăm stabilitate, claritate in obiective (chiar daca nu întotdeauna ajung pana la finalizare) si se concentrează pe bunăstare , nu pe epuizare.

Și cel mai puțin?
• Cred ca prima problemă de care ne lovim zi de zi este birocrația excesiva. Sunt bine structurați dar din cauza ierarhizării excesive se merge lent si trebuie așteptat mult pentru orice aprobare. Nu se pot adapta ușor, totul trebuie planificat înainte. Exista o separare stricta intre viată profesionala si cea personala si au o rezistenta la schimbare. Toata lumea protestează dar sunt puține lucruri care se schimba concret.

Ce le recomanzi românilor pentru a se integra mai ușor si mai rapid în Franța?
• La început, toți ne confruntăm cu bariera limbii. Este important să se investească timp în învățarea limbii franceze — nu doar din punct de vedere gramatical, ci și cultural. Francezii apreciază atunci când un străin vorbește limba lor, dar și mai mult atunci când înțelege că expresii precum bonjour, merci și s’il vous plaît sunt indispensabile în conversațiile de zi cu zi. Odată ce limba este stăpânită, iar persoana acceptă cu ușurință critica și feedbackul, procesul de integrare vine treptat. Este esențial să înțelegem că integrarea necesită timp și răbdare.

Care crezi că sunt principalele atuuri ale românilor în Franța, din punct de vedere profesional?
• Suntem apreciați in Franța pentru adaptabilitate, seriozitate, empatie și muncă de calitate. Nu trebuie renunțat niciodată la atuurile noastre. Trebuie doar modelate in cultura franceza. Fii român în inimă, dar francez în comportamentul profesional.

Dar principalele puncte de ameliorare, tot din punct de vedere profesional?
• Comunicarea . Trebuie date argumente clare, structură logică si asumarea de opinii. Trebuie spus direct ceea crezi, dar formal, cu politețe. Seriozitate si cunoașterea culturii colegilor de munca.

Te-ai gândit să te întorci vreodată în România, definitiv?
• Da, m-am gândit de multe ori, dar nu cred că va fi posibil în următorii ani. Viața noastră este construită aici — cu locul de muncă, școala copilului și casa care între timp a devenit „acasă”. Mi- ar plăcea să mă întorc, dar acum, după ce am văzut că sistemul poate funcționa mai bine din anumite puncte de vedere, mi-ar fi greu să accept că la noi lucrurile nu merg la fel. Cine știe, poate peste 20 de ani va fi posibil.

Care sunt planurile tale de viitor?
• Pe plan profesional, intenționez să îmi diversific competențele pentru a putea lucra cu o gamă mai largă de patologii. La sfârșitul lunii noiembrie voi începe, timp de un an, cursurile de reeducare vestibulară la Universitatea din Lyon. Pe termen lung, mi-ar plăcea să îmi deschid un cabinet pe care sa il gestionez doar eu. Vom vedea în funcție de oportunitățile care vor apărea. Pe plan personal, încerc să gestionez cât mai bine timpul între viața profesională, momentele de relaxare, familie și vacanțe.

Ce părere ai despre comunitatea româneasca din Lyon și împrejurimi?
• Lyon-ul are o comunitate românească destul de numeroasă. Mă bucur că aici există mai multe asociații active care reușesc să adune românii, oferindu-ne ocazia să ne cunoaștem mai bine și să interacționăm mai ușor. Avem, de exemplu, asociația Rhône Roumanie, care organizează ateliere, conferințe și schimburi culturale pentru români și franco-români; Parohia Ortodoxă Română, care oferă un lăcaș de cult, un loc de adunare și de sprijin pentru românii ortodocși din regiune; asociația EROL, care propune cursuri de limba română pentru copii și adulți; și, bineînțeles, Oriunde Lyon, un grup de networking profesional în limba română la care am aderat cu drag si încerc sa fiu cât mai activ. De fiecare dată când am avut nevoie de un sfat sau de ajutor, a fost foarte ușor să apelez la comunitatea românească pentru răspunsuri. Consider că este un mare avantaj pentru românii din regiune.

Multumim!