Interviu Jana Chisăliță

Continuăm seria Interviurilor cu români faini la Lyon. Astăzi o avem invitată pe Jana Chisăliță, președinta Asociatiei Moldovenilor din Lyon și doctor în Securitate Internațională la Universitatea din Lyon.

Bună ziua Jana, de unde sunteți din Republica Moldova și când ați emigrat în Franța?

• Sunt nascută în sudul Basarabiei, în satul Slobozia Mare, la frontiera cu Ucraina și România. In Franța am sosit în iarna anului 2004.

Cu ce v-ați ocupat înainte de emigrare?

• Am fost jurnalistă. In timpul studenției eram prezentatoare la faimosul (pe atunci) post de radio studențesc din Chișinău « Unda Liberă ». Apoi am câștigat un concurs și am devenit reporter la primul cotidian apărut în Republica Moldova dupa independență, « Flux ». Si am mai lucrat și la săptămânalul « Luceafărul ».

De ce ați ales să emigrați?

• Nu mi-am imaginat niciodată că voi părăsi Moldova. Dar în anul 2003 s-a produs o schimbare pe fundal politic în țară și mulți jurnaliști au rămas fără lucru. Si a trebuit să caut un alt job. Am mers la un interviu de angajare pentru un post de responsabil de comunicare într-o firmă. Persoana care m-a recrutat (am obținut postul) era un tânăr cu o viziune modernă despre viață și chiar un vizionar. Am devenit buni prieteni (era un pic mai mult pentru el) și într-o zi m-a intrebat dacă aș fi gata sa-mi construiesc viața în altă țară. I-am răspuns că nu-mi las părinții pentru niște idei rebele. Si că doar dacă aș fi căsătorită aș alege să-mi urmez soțul « la capătul lumii ».
• Peste o lună m-a cerut de soție și în mai puțin de jumătate de an eram cu soțul meu « la capătul lumii ». In Franța.

Care a fost parcursul dumneavoastră în Franța?

• Mai întâi am făcut un Masterat în “Professions des Médias » la Universitatea Lyon 3. In același an am primit o bursă și la o universitate de vară, IFRAMOND Lyon, care mi-a permis să fac un Master 2 în Politologie și Relații Internationale fără a trece concursul. In cadrul facultății am ales să fac un stagiu la Mairie du 6eme Arrondissement unde am pregătit luna Francofoniei. Apoi mi s-a propus să fac și o teză de doctorat despre Republica Moldova care era destul de necunoscută pe atunci. In 2012 am devenit Doctor în Securitate Internațională și Apărare cu felicitarile juriului pentru teza : « La République de Moldavie : quel territoire pour quelle population ? » în cadrul Scolii Doctorale de Drept din Lyon. Literatura și arhivele consultate pentru această lucrare de peste 500 de pagini mi-au permis să scriu primul meu roman bazat pe fapte reale « La guerre des serpents ». Este o carte despre viața unei familii basarabene în anii ’80 in contextul intervenției armatei sovietice în razboiul din Afghanistan. De altfel, aveți câteva exemplare în #bibliotecaoriunde.

Cu ce vă ocupați acum?

• Sunt presedinta Asociației Moldovenilor din Lyon ; alta activitate este gestiunea serviciului de comunicare pentru afacerea familială, Terra Moldova – Lyon. Mai și scriu alte trei romane bazate pe fapte reale despre Basarabia în diferite epoci. In calitate de politolog, sunt uneori invitată în cadrul diferitor conferințe pentru a vorbi despre geopolitica Europei de Est sau despre cartea mea.

De ce ați creat Asociatia Moldovenilor din Lyon?

• Pentru a cunoaște moldovenii din regiune și a crea proiecte comune. Adevărul e că suntem mai mult solicitați de asociațiile de prietenie moldo-franceză din regiune pentru diferite evenimente locale și proiecte comune de promovare a Republicii Moldova.

Puteți menționa câteva proiecte concretizate în cadrul Asociației?

• Cel mai important lucru a fost deschiderea unui birou de vot în Lyon. Alt proiect important a fost să trimitem echipamente medicale pentru două spitale din Moldova cu ajutorul asociației partener Humanis. Suntem prezenți în fiecare an la sărbătorile consulare din Lyon unde lumea vine să descopere țara noastră și astfel favorizăm turismul. Moldovenii se cunosc mai bine, sper eu, și datorită asociației.

Care sunt planurile de viitor ale Asociației?

• Prestarea serviciilor consulare este o problemă pentru cetățenii noștri care, atunci cand au nevoie, sunt obligați să se deplaseze departe pentru a beneficia de acestea. Ne gandim acum la o posibilitate să oferim aceste servicii mai des în Lyon.

Care sunt diferențele culturale care v-au marcat când ați ajuns în Franța?

• A trebuit să mă obișnuiesc cu ideea ca rdv-uurile sunt obligatorii aproape peste tot, uneori chiar și când urci la un vecin în vizită 😊

Ce apreciați cel mai mult, din punct de vedere profesional, la francezi? Și cel mai puțin?

• Meticulozitatea lor poate fi și o calitate, și un defect.

Considerați că v-ați integrat în Franța? Dacă da, când ați știut?

• Suntem francezi adevarați fiindca am dorit de la început să ne integrăm, am fost și suntem respectuoși cu această țară. Aici este casa noastră, aici s-au născut copiii noștri și, de altfel, am știut că m-am integrat în societatea franceză în momentul când mi-am facut prietene la gradinița unde mergeau copiii.

Ce recomandări aveți pentru o integrare mai ușoară/rapidă în Franța?

• Sociabilitatea, tactul, spiritul deschis, toleranța facilitează integrarea într-o societate.

Care credeți că sunt principalele atuuri ale moldovenilor (si/sau romanilor?) în Franța, din punct de vedere profesional?

• Moldovenii și românii sunt foarte muncitori, tind rapid să-si construiască o familie, o casă, sunt descurcăreți, abili, se integrează rapid. Stiu că francezii ne respectă mult pentru asta.

Dar principalele puncte de ameliorare, tot din punct de vedere profesional?

• Nu generalizez, dar unii dintre noi au tendința să faca « exces de zel » la muncă din care cauza relațiile între colegi pot fi tensionate. Ar trebui sa fim mai mult « dans le partage ».

V-ați gândit să vă intoarceți vreodată în Republica Moldova?

• Mi-am pus această întrebare. Si cred că nu ne vom întoarce. Părinții vin la noi ori de câte ori doresc și o fac cu plăcere. Copiii merg în Moldova la bunei cu plăcere. Suntem bine așa.

Ce părere aveți despre comunitatea moldovenească din Lyon? Dar despre cea romaneasca?

• Sunt mândră de moldovenii din Lyon. Studenții noștri sunt printre cei mai buni la facultate, copiii printre cei mai buni la școală, iar părinții lor sunt bine integrați și munca lor respectată. Iar pe români îi admir pentru solidaritate. Inteleg că sunt și mai numeroși, dar sunt și mai implicați în activitățile asociative și sociale.

Cum credeți că ar putea ajuta moldovenii de aici comunitatea moldovenească din Lyon?

• Ajutorul în căutarea unui loc de muncă este probabil cel mai solicitat. Comunitatea noastră creste din an în an, ceea ce mă face să cred că moldovenii sunt receptivi și se ajută unii pe alții. Comunicarea e primordială pentru a favoriza cordialitatea și solidaritatea într-o comunitate și știu că moldovenii au această calitate.

Multumim, Jana !