Interviu Monahia Doroteea

Continuăm seria interviurilor cu români vrednici din Franța. Astazi o avem invitată pe Monahia Doroteea, medic veterinar și stareță în cea mai apropiată mănăstire ortodoxă românească din Franța, situată la 300 km de Lyon.

Bună ziua Maica Doroteea, pentru început, spuneți-ne cine sunteți și unde se află mănăstirea pe care o conduceți.
• Buna ziua, sunt stareța Mănăstirii „Nașterea Maicii Domnului” din Godoncourt, în estul Franței. Este o mănăstire ortodoxă românească aflată într-un loc cu o istorie monahală veche, care continuă și astăzi să fie un spațiu de rugăciune, liniște și misiune.

Cum ați ajuns să slujiți în Franța, departe de țară?
• După o perioadă îndelungată de rugăciune, în care L-am rugat pe Dumnezeu să-mi arate o cale de a fi mai aproape de El, am fost chemată și trimisă de mai marii noștri sa slujesc ca monahie misionară în străinătate. În 2018 am venit din mănăstirea Văratec (județul Neamț) în Franța, cu încredere, sub ascultarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Iosif, un om de mare profunzime duhovnicească. Înstrăinarea poate fi, atunci când este asumată cu credință, o cale de apropiere de Dumnezeu.

Ce istorie are acest loc?
• Clădirea mănăstirii a fost, între 1843 și 1987, mănăstire catolică de maici. Interesant este faptul că, încă de atunci, a existat o legătură între viața contemplativă și deschiderea către lume. Astăzi, această vocație continuă firesc prin prezența unei mănăstiri ortodoxe și a unui centru cultural și misionar.

Cine formează obștea mănăstirii?
• Obștea este formată din patru viețuitoare românce și un ieromonah român, Părintele Serafim. Prezența Părintelui Serafim Opârtan este foarte importantă pentru românii care doresc să se spovedească în limba maternă, dar și în franceză și engleză. Alături de noi se află și un preot francez de mir Părintele Joseph Demanet, împreună cu preoteasa, care sunt o mare binecuvântare prin experiența lor de viață ca ortodocși francezi. Această diversitate ne ajută să fim deschiși și ancorați în realitatea locului în care trăim.

Care este rolul Centrului ortodox care funcționează pe lângă mănăstire?
• Rolul principal al Centrului este păstrarea și răspândirea valorilor ortodoxe, trăite cu specific românesc. Ne adresăm românilor din diaspora, ortodocșilor de alte naționalități, francezilor interesați de Ortodoxie și tuturor celor care caută sens, liniște și adevăr.

Ce tip de activități desfășurați concret?
• In afara de slujbele după tipicul mănăstiresc, organizăm expoziții, concerte, conferințe și proiecții de film, în special pentru publicul francez. Dorim să aducem un plus de adevăr imaginii românilor în străinătate și să arătăm că România înseamnă credință, cultură și valori autentice, nu doar clișee. Maicile pictează icoane, se ocupă cu lucrul de mână și facem biscuiți. Organizam si concerte, ca de exemplu ultimul sustinut la Catedrala Ortodoxă Română din Paris si care poate fi vizionat aici : https://www.youtube.com/live/MDGYt248yv4

Ce rol au tradițiile românești în această misiune?
• Un rol esențial. Avem o colecție bogată de costume populare, obiecte tradiționale, icoane, covoare, ouă încondeiate și cărți. Ele nu sunt simple exponate, ci mărturii vii ale unei credințe transmise din generație în generație, prin oameni care au dorit să trăiască aproape de cuvântul Evangheliei.

Mănăstirea este deschisă și familiilor?
• Da. Ne dorim ca mănăstirea să fie un loc de întâlnire pentru familii, unde să se poată trăi rugăciunea, dar și bucuria simplă, curată. Avem și posibilitatea de a caza câteva persoane în condiții modeste. Avem inclusiv spații gândite pentru copii, pentru ca cei mici să asocieze credința cu bucuria, nu cu constrângerea. Sfânta liturghie este oficiată în fiecare duminică.

Cum se îmbină viața monahală cu această deschidere către lume?
• Viața monahală este, prin natura ei, o viață suspendată între cer și pământ. Alternăm liniștirea, rugăciunea și tăcerea cu deschiderea către oameni. Nu sunt realități opuse, ci complementare. Rugăciunea dă sens misiunii, iar întâlnirea cu oamenii dă trup rugăciunii.

Dumneavoastră aveți și o profesie în afara mănăstirii. Cum se împacă aceasta cu viața monahală?
• Sunt doctor veterinar și lucrez într-o clinică din regiunea Vosges. Este o formă de responsabilitate practică, dar și o continuare a unei mari iubiri pentru chirurgia veterinară. Cred că ascultarea și slujirea pot lua forme diferite, fără a pierde esența vieții monahale.

Cum ați descrie, în câteva cuvinte, viața de la Godoncourt?
• Aș spune că este o viață în bucurie, lumină și pace. O viață fără frică, trăită aici și acum, dar orientată spre veșnicie. O viață deschisă tuturor celor care ne trec pragul cu inimă sinceră.

Cine vă trece pragul cel mai des?
• Vin români din Franța, din România, din Marea Britanie, Belgia, Olanda, Luxemburg, Canada, Elveția, dar și francezi interesați de Ortodoxie. Mănăstirea a devenit, încet, un loc de întâlnire al oamenilor aflați în căutare de profunzime.

Cum va pot urmari romanii din Lyon?
Ne puteti urmari pe Facebook, Instagram sau pe site-ul nostru. Ne puteti si vizita, adresa noastra este: 116 Rue Haute, 88410 Godoncourt.

Ce mesaj ați transmite românilor din diaspora?
• Să nu-și piardă rădăcinile și nici curajul. Credința și cultura sunt o forță, nu o povară. Oriunde ne-am afla, putem trăi frumos, adevărat și în lumină. Dumnezeului nostru slavă!

Multumim!