Interviu Nicoleta LECA
Continuăm seria interviurilor Oriunde. Rămânem la Lyon, unde o avem invitată pe Nicoleta LECA, manager de proiect în cadrul Camerei Patronale a Metalurgiei din Franța. Nicoleta are un parcurs interesant aici și ne poate oferi informații suplimentare despre ofertele de muncă din industria franceză.
Bună ziua Nicoleta, în primul rând mulțumim pentru acest interviu. De unde ești din România și când ai ajuns în Franța ?
• Sunt din Galați. Am ajuns în 2003, anul acesta sărbătoresc 20 de ani !
Cu ce te-ai ocupat in România înainte de plecare ?
• Am plecat din România fix de pe băncile Universității București. Am candidat la un Master 2 la Institutul de Stiințe Politice, m-au acceptat, am aterizat ! Înainte să ajung, am revizat franceza, nu mai știam nimic : Je suis, tu es, il est…..
Care a fost parcursul tău aici ?
• Am ajuns aici cu ideea că voi sta un an și ar fi bine să cultiv și să captez oportunități…. Voiam ca CV-ul meu să arate bine după acest an, pentru un job interesant la intoarcere. În noiembrie, am fost recrutată în programul Tânărul ambasador al Lyonului, finanțat de statul francez, de metropola lyoneză, de regiune etc…
In jur de 100 de studenți străini din toate facultățile importante au participat timp de un an la evenimente care să le permită să cunoască atuurile Lyonului, culturale, economice, sociale…Fiecare dintre noi eram « nășiti » de către un lider al orașului, iar eu am fost « nășită » de președintele autorității transportului din Lyon, Bernard Rivalta.
Programul se termina cu un concurs de proiecte care viza promovarea Lyonului în țara ta. Proiectul pe care l-am susținut a câștigat locul 1.
Din vara lui 2004, după ce am terminat masterul, a trebuit să realizez proiectul… deci a trebuit să rămân în Franța și cam atunci am înțeles că locul meu e mai degrabă aici.
In septembrie 2004 m-am înscris în doctorat și am început să lucrez la acest proiect, care mi-a oferit practic prima experiență profesională, super interesantă !
Cu ce te ocupi acum ?
• Lucrez la Camera Patronală a Metalurgiei ca șef de proiect în dezvoltarea companiilor industriale.
Dezvolt proiecte, anim reuniuni, coordonez cluburi de cadre, cum ar fi clubul directorilor industriali sau cel al directorilor de achiziții. Subiectele principale sunt performanța industrială, industria 4.0, relațiile comerciale BtoB, strategia, exportul. Mai coordonez și un club de directori care-și exportă tehnologiile în Africa, chiar și un club de firme franceze care au fabrici de componente în România (Romalp Industries)….
Ce fel de job-uri oferă industria din zona Auvergne-Rhone-Alpes ?
• Din 2022, toți directorii pe care îi cunosc spun că au posturi deschise fără candidați. Câțiva dintre ei au început să recruteze în alte țări…. Eu am o reticență în a dezvolta sourcingul în România, întrucât și România are nevoie de oameni. De multe ori au cam același salariu în cele două țări. Un sudor de exemplu e plătit poate doar cu 20% mai mult în Franța.
Aici se caută cel mai mult oameni implicați, autonomi, responsabili. Formarea e facută în firmă.
Joburile sunt de tehnician mantenanță, operator strung, sudor, montaj-asamblaj, dar și de tehnico-comercial, tehnician logistică, inginer, desinator CAO…. Firmele mari sunt Renault Trucks, Framatome, Calor, Alstom…
Unde se poate aplica pentru aceste job-uri?
• Recomand https://www.lindustrie-recrute.fr .
De ce ai ales să emigrezi?
• Inițial am ales să-mi cresc studiile și experiența, apoi m-am atașat de țara aceasta și am rămas.
Consideri că te-ai integrat în Franța? Dacă da, când ai știut?
• Cred că da, am știut cam la un an după ce am ajuns.
Care sunt diferențele culturale dintre români și francezi care te-au frapat?
• Sunt multe de spus…. chiar dacă e o țară latină, în Franța (comparativ cu România) punctul forte e rațiunea, organizarea, adiacente cu o cultură mai individualistă. In România relațiile interpersonale sunt mai empatice, mai sincere, mai directe. In schimb, în România mi-au devenit insuportabile elementele de genul “merge și așa”, deresponsabilizarea (problema mea numarul 1), nepotismul, spiritul mioritic de a se complace, de a rămâne inert în fața injustiției, de a nu se implica pentru a schimba lucrurile care nu funcționează.
Ce apreciezi cel mai mult, din punct de vedere profesional, la francezi ? Și cel mai puțin?
• Apreciez inteligența și finețea analizei, multidimensională, stimulantă. Mai puțin apreciez situațiile în care se vorbește mult fara obiectiv, demersuri fără rezultat, învârtitul în cerc pentru ca să ne facem că lucrăm.
Ce le recomanzi românilor pentru a se integra mai ușor/mai rapid în Franța?
• In primul rând să nu facă fixații pe discriminare. Aceasta a existat și va exista dintotdeauna și întotdeauna, oriunde în lume. Românii înșiși discrimează, poate chiar mai flagrant. Pe mine cei care discriminează, mă amuză, le arată doar incultura, limitarea. Majoritatea francezilor sunt deschiși, asta e ceea ce contează. In al doilea rând, să încerce să-și deschidă viziunea, orizontul, să fie curioși în relațille cu francezii, să le pună mii de întrebări pentru a-i întelege și, prin urmare, a se adapta.
Care crezi că sunt principalele atuuri ale românilor în Franța, din punct de vedere profesional?
• Creativitatea, frugalitatea, dar și o formă de reziliență moștenită din experiența comunismului.
Dar principalele puncte de ameliorare, tot din punct de vedere profesional?
• Increderea in calitatile si capacitatile noastre. Avem un complex de inferioritate, e clar. De ceva timp constat ca avem cateva calitati care fac diferenta, o anumita autenticitate si valori mai profunde, trebuie doar sa ne dam seama de ele.
Te-ai gândit să te intorci vreodată în România, definitiv?
• Da, pentru a crea o afacere, dar punand toate elementele cap la cap, nu cred ca m-as reintegra.
Ce părere ai despre comunitatea româneasca din Lyon?
• Sunt cateva microcomunitati, ma simt bine in toate, din pacate am foarte putin timp pentru a ma implica. Omul modern care alearga si nu stie pentru ce 😊.
Mulțumim!