Interviu Radu-Petru Racolța

Continuăm seria interviurilor cu români faini la Lyon și în împrejurimi. Astăzi mergem la Saint-Etienne, unde îl avem invitat pe Radu-Petru Racolța, doctor în istorie și proprietarul, împreună cu fratele său Vlad, al celui mai mare atelier românesc de arhitectură din Regiune.

Bună ziua Radu-Petru, în primul rând mulțumim pentru acest interviu. De unde ești originar exact și când ai ajuns în Franța ?
• Bună tuturor. M-am născut la Satu-Mare și am crescut la câțiva kilometri de acest oraș, în satul Medieșu-Aurit. Am ajuns în Franța în 1999, imediat după liceu, acum mai bine de 25 de ani.

Cu ce te-ai ocupat în Romania înainte de a veni în Franța ?
• La sosirea mea, am stat un an într-o comunitate religioasă, deoarece inițial intenționam să mă alătur ordinului iezuiților. Însă viața m-a îndrumat către studii în arhitectură și un doctorat în istoria arhitecturii totalitare din București, obținut la Saint-Etienne.

Care a fost parcursul tău in Franța ?
• Ulterior, am predat timp de șapte ani la École Nationale Supérieure d’Architecture de Saint-Étienne. În paralel, am avut întotdeauna o activitate ca arhitect liber-profesionist, iar din 2017, în asociere cu fratele meu Vlad, am fondat biroul ATELIER RACOLȚA.

Ce fel de servicii oferi ?
• Agenția noastră include șase arhitecți, veniți din medii diferite, care lucrează împreună pentru a concepe case de calitate, blocuri de locuințe și birouri.

Ce fel de clienți ai ?
• Agenția noastră este axată mai mult pe sectorul privat, adresându-se persoanelor sau companiilor care își doresc un serviciu personalizat și de înaltă calitate.

Care a fost cel mai mare proiect pe care l-ați realizat in 2024?
• Un ultim proiect important, pentru dimensiunea agenției noastre, a fost o herghelie privată lângă orașul Lyon. Am proiectat aproape 3500 m² de suprafață dedicată bunăstării cailor și călăreților lor.

De ce ai ales să emigrezi?
• Au existat multe motive care m-au împins să părăsesc România. Poate cel mai important a fost atmosfera „sălbatică” pe care această perioadă de tranziție a generat-o în societatea românească. Aveam impresia că nu cei mai competenți erau recunoscuți, ci cei care afișau cea mai mare brutalitate.

De ce ai ales Franța ?
• Destinul mi-a condus pașii de tânăr băiat către această țară. Dar nu am regretat niciodată. Sunt atât de multe lucruri de spus despre ea, dar, per total, este o țară pe care o iubesc, „un pantof mărimea 41 pentru un picior de 41”.

Consideri că te-ai integrat în Franța? Dacă da, când ai știut?
• Cred că m-am integrat destul de repede în această țară, iar viața mea socială și profesională mărturisește despre bogăția legăturilor pe care le întrețin cu această lume.

Care sunt diferențele culturale dintre români și francezi care te-au frapat cel mai mult?
• Diferențele culturale sunt multiple, dar, în opinia mea, asemănările noastre sunt mult mai numeroase. O diferență majoră care merită subliniată este poate capacitatea mai bună a românilor de a accepta imprevizibilul, o mai mare reziliență. Francezii par făcuți dintr-un material inflamabil, care reacționează rapid atunci când vânturile nu le sunt favorabile.

Ce apreciezi cel mai mult, din punct de vedere profesional, la francezi ?
• Ceea ce apreciez cel mai mult în această țară, din punct de vedere profesional, este seriozitatea cu care companiile își îndeplinesc sarcinile și priceperea lor. Și asta este foarte prețios! Ceea ce apreciez cel mai puțin sunt schimbările normative și de reglementare neîncetate.

Ce le recomanzi românilor pentru a se integra mai ușor si mai rapid în Franța?
• Pentru a reuși integrarea, din punctul meu de vedere, trebuie să fim lucizi. Lucizi în capacitatea noastră de a ne proiecta pe termen lung. Dacă rămânem toată viața cu un picior aici și unul acolo, integrarea adevărată este compromisă.

Care crezi că sunt principalele atuuri ale românilor în Franța, din punct de vedere profesional?
• Cultura noastră profund europeană, sensibilitatea noastră creștină și aspirațiile comune în ceea ce privește viața politică constituie atât convergențe, cât și atuuri pentru românii care doresc să trăiască în Franța.

Te-ai gândit să te intorci vreodată în România, definitiv?
• Vara aceasta, am mers împreună cu familia, pentru a petrece două săptămâni în România și am apreciat mult călătoria noastră. Simt această țară în adâncul ființei mele, dar nu m-am gândit niciodată să mă întorc definitiv acolo.

Ce părere ai despre comunitatea româneasca din Lyon și împrejurimi?
• De fapt, am puține contacte cu comunitatea românească din Lyon și împrejurimi. Totuși, rămân mereu atent la ceea ce se întâmplă prin intermediul mass-mediei și al asociațiilor ca a voastră. De altfel, salut inițiativa voastră de a dezvălui portrete ale românilor și româncelor care contribuie, împreună, la îmbunătățirea imaginii noastre în această țară și, în același timp, aduc un omagiu țării lor.

Mulțumim!