Interviu Rodica Frățilă

Continuăm seria de interviuri cu români faini la Lyon. Astăzi o avem invitată pe doamna Rodica Frățilă, Manager RH în cadrul Grand Lyon.

1. Buna ziua Rodica, de cât timp sunteți în Franța?

Buna ziua, sunt în Franța din august 1990.

2. Cu ce vă ocupați?

Actualmente sunt Director de Resurse Umane pentru Grand Lyon, mă ocup în mod special de strategia de resurse umane pentru orizontul anului 2025.

3. Din ce oraș veniți din Romania și de ce ați ales să emigrați?

De loc sunt din Câmpulung Moldovenesc dar am plecat din România din București unde eram studentă. Totul a început după bătaia groaznică primită de la mineri în 1990. Mi-am promis sa plec cu prima ocazie din România. Acea ocazie a fost o tabără studențească la Nantes. Asa a început aventura care m-a adus aici.

4. Care sunt diferențele culturale care v-au marcat când ați ajuns în Franța?

Plecând la 8 luni dupa revoluție și ieșind pentru prima dată din tara, șocul a fost extraordinar. Toate diferențele dintre comunism și capitalism erau foarte bine conturate pe atunci și m-au frapat înca din tren. România se bucura de multa simpatie atunci, am fost primită peste tot “cu pâine și sare”. M-a șocat în mod deosebit civilizația pe care am găsit-o aici (sub toate formele ei), după care omenia francezilor și lărgimea orizontului pe care o aveau oamenii  aici.

5. Ce apreciați cel mai mult, din punct de vedere profesional, la francezi? Și cel mai puțin?

Sunt serioși și foarte bine pregătiți profesional. Stiu să facă doar un singur lucru, dar bine. Apreciez mai puțin mentalitatea de cuceritori (în sensul geografic al cuvântului) și mândria lor fără seamăn (dar care are și multe avantaje conexe). Acestea din urmă se resfrâng și asupra domeniului profesional.

6. Considerați că v-ați integrat în Franța? Dacă da, când ați știut?

Am vrut să mă integrez din primul minut. Eram foarte motivată sa rămân aici (chiar și ilegal) dupa terminarea taberei. Limba o știam cât de cât din liceu, și mi-am dat silința să mă fac remarcată de profesori și să mă integrez cât mai rapid. Dar am știut că m-am integrat cu adevarat când am început să spun natural și spontan glume în limba franceză, la care francezii mai și radeau. Cam un an a durat.

7. Ce recomandări aveți pentru o integrare mai ușoară/rapidă în Franța?

Primul sfat pe care l-am primit încă din trenul spre Paris de la o profesoară franceză care cunoștea bine România a fost “trebuie să-ți scoți capul din fund”. Așa am și facut. I-as sfatui pe români să fie super-curioși, să pună foarte multe întrebări, să nu le fie frică să facă greșeli de exprimare și să citească despre istoria Franței, pentru a-i intelege cât mai bine pe francezi.

8. Care credeți că sunt principalele atuuri ale românilor în Franța, din punct de vedere profesional?

Românii sunt foarte motivați și obișnuiți cu greul. Sunt creativi și rapizi în găsirea de soluții. De asemenea, au o cultură generală solidă.

9. Dar principalele puncte de ameliorare, tot din punct de vedere profesional?

Nu sunt extraordinar de serioși și nu finalizează lucrurile începute.

10. V-ați gândit să vă intoarceți vreodată în România?

Poate doar ocazional, ca turistă. Pentru mine România e un capitol frumos, dar încheiat.

11. Ce părere aveți despre comunitatea româneasca din Lyon?

Prin virtutea evenimentelor din 1990, nu am vrut să mai aud de România. Sotul meu e tot român, vorbim limba română în casă, dar și el a emigrat în urma unor evenimente “speciale” și a vrut sa uite tot. Ne-am găsit și ne-am pansat rănile unul altuia, în limba română. Si copiii noștri vorbesc limba română foarte bine. Dupa 30 de ani în care efectiv nu am vrut să am de-a face cu românii am cunoscut un roman aici la Lyon care ne-a redat încet-încet cheful de România. Am descoperit prin el diaspora română de aici, care este mult mai mare decât m-aș fi așteptat.

12. Cum credeti ca ar putea ajuta romanii de aici comunitatea romaneasca?

Sunt multe evenimente românești la Lyon, multe asociații și acțiuni interesante, două biserici, școala românească, trebuie doar să ne implicăm. Eu m-am oferit persoană de sprijin pentru Asociația Oriunde Lyon, cu resursele pe care le am (mașină, calculator, imprimantă, telefon, relații, etc) și primesc sarcini de 2-3 ori pe an pentru chestiuni punctuale, care îmi consumă cumulat 4-5 ore pe an.

De asemenea, prezența la evenimente este o formă non-verbală foarte importantă de exprimare a sprijinului . In plus, like-urile pe rețelele sociale ne fac mai vizibili. Doar atat și am fi cu mult mai puternici.

Mulțumim, Rodica!